Ce ciudata e viata! Cand crezi ca ai tot timpul din lume realizezi, de fapt, ca totul poate dura doar o secunda... M-am intalnit cu ea acum 2 luni. Totul parea ca este in regula, ca de obicei plina de viata, dar doar parea...Am vorbit putin despre ce carti am mai citit, am facut cateva recenzii la "rece" si cat mai succint. I-am povestit de ideea mea de a pleca in padurea "Hoia-Baciu" din Cluj. Parea incantata de idee si zambind mi-a spus sa am grija de mine. I-am raspuns in treacat sa nu-si faca griji pentru mine si ca imediat ce ma intorc din Cluj o sa-i arat tot ce am filmat acolo. Poate mai vroiam sa-i mai spun cate ceva, poate trebuia sa-i mai spun ceva, dar oricum consideram ca timpul e de partea noastra...Dar se pare ca m-am inselat amarnic. Timpul a fost doar de partea mea. Timpul ei s-a terminat precum o flacara care inainte de a incepe sa arda violent este stinsa de o ploaie nebuna care se abate din senin intr-o zi calda de vara. Multe lucruri nu au fost spuse intre mine si ea, intre voi toti si ea...Acum nimic nu mai conteaza. Sper sa ne fi iertat pe noi toti cei care te-am ranit si ca de acolo de undeva zambesti la fel ca ultima data cand ne-am intalnit...Sper sa zambesti pentru ca meriti...pentru ca meritai...Las aceasta postare neterminata pentru ca la fel a fost si viata ei: o poveste inceputa si neterminata...
R.I.P.- 21.04.1988 - 06.04.2010
